11 august, 2010

Fata din Imparatia Pernelor

A fost odata ca niciodata, nu cu mult timp in urma, intr-un taram nemaivazut, nu foarte indepartat si mereu minunat, o tara numita Imparatia Pernelor. Locuitorii erau niste oameni vrednici si veseli si care se pretuiau bucuriile vietii. La palatul Imparatiei traiau fericiti imparatul si imparateasa si o multime de slujnici care ii ajutau cu treburile casei. Slujnicii se simteau tare bine la palat. Erau platiti pentru munca lor, dar nu de aceea le munceau cu placere, ci pentru ca familia imparateasca ii trata pe toti ca pe membrii familiei. Cu timpul, ei si-au adus propriile familie la palat si traiau toti ca o mare si fericita familie. Cand imparateasa a aflat ca este insarcinata, toti s-au bucurat mult de tot pentru ea. Pe masura ce lunile treceau, burtica crestea si hainele picau din ce in ce mai frumos pe imparateasa. Rochiile lungi si diafane de matase o prindeau de minune, iar burtica era mereu ascunsa de straturile de matase. Si cat nici n-ai clipi, trecura 9 luni si imparateasa nascu o fetita minutata. Parul era auriu ca razele soarelui, iar ochii albastri ca cerul senin. Timpul trecea si fata se facea din ce in ce mai frumoasa, an dupa an. Semana cu Alexuc a noastra, doar ca tot Alexuc e mai frumoasa ca Printesa. Iar pe printesa cea frumoasa, parintii au numit-o chiar Printesa.


Dar sa ne intoarcem la primul an din viata Printesei. Vesela, vioaie, minunata, vorbareata, mereau pusa pe sotii, nastrujnica, umblatoare… era o mare bucurie sa te joci cu Printesa. Si ca toti din imparatie, Printesa iubea mult pernele din palat. Caci erau perne minunate, mari, mici, colorate, toate facute cu mare mestesug de oamenii din Imparatie. Printesa alerga in voie prin gradina plina de flori si era tare fericita. Avea un zambet larg si un ras cristalin, ca si Alexuc.

Sa va zic cate ceva si despre imparatie : era facuta din 3 sate de oameni vrednici. Si nu exista casa in care sa nu fie o bunica ce stia arta pernelor. Caci era mostenit in fiecare familie mestesugul pernelor. Din satin sau voal, din panza sau matase, brodate cu fir de aur, cu flori, pasari, buburuze, perne mici si mari, rotunde, patrate, in forma de inimioare… atatea modele cate nici nu-ti poti imagina… Fiecare casa era plina de perne, moi si pufoase, in fiecare colt, in patuturile copiilor sau in paturile parintilor, pe canapele si pe fotolii. Fireste ca si la palat erau multe perne in toate cotloanele, perne frumoase, tesute cu aur si brodate cu nestemate. Imparateasa era foarte priceputa, dar cele mai multe perne erau daruri de la satenii care ii indrageau tare mult pe imparati.

In fiecare an, oamenii din Imparatia Pernelor mergeau la targ. Se faceau doua targuri pe an, unde veneau si Imparatiile vecine : Imparatia Vinului, Imparatia Branzei, Imparatia Oitelor, Imparatia Cantecelor, Imparatia Pisicutelor.

Cele doua targuri erau unul primavara si unul toamna. In zilele de targ, cate 3 de fiecare data, era mereu vreme buna. Soarele sus pe cer le lumina zilele, dar nu dogorea prea tare. Cativa nori razleti se jucau cu formele pe cer, dar nu indrazneau sa umbreasca pamantul si cu atat mai putin sa lase ploaia sa cada. Noaptea venea tarziu si era luminata de razele lunii. Iar in cele 3 zile de targ, oamenii din toate imparatiile se intalneau si povesteau, isi aratau ce mai inventasera, faceu targ mare si cumparau toate bunatatile facute de imparatiile vecine. Iar in fiecare seara se facea mare balci, cu muzica, caluti de lemn, caluti mici numiti ponei, carusele si tombele cu premii frumoase. Femeile pregateau mese bogate si imbelsugate cu gustari bune de te lingeai pe degete, fetele tinere le ornau mesele cu flori si fructe, barbatii faceau jarul si prajeau carnea, iar baietii se faceau de ajutor pentru cei din jur. In restul zilei, oamenii din Imparatia Branzei cumparau perne, vin, oite. Cei din imparatia Vinului cumparau multe perne colorate, iar oamenii nostri din Imparatia Pernelor cumparau primavara puiuti mici pufosi si galbeni, ca sa aiba oua tot restul anului pentru prajituri si omlete, iar toamna cumparau purcelusi ca sa aiba de Craciun carnita pentru sarmalute si sunculita afumata.

… va continua…